Despre…
Urgentele medical-veterinare se definesc ca fiind acele situatii extreme, fara a avea neaparat o arie disciplinara bine stabilita, la care interventiile de prim ajutor si inalt specializate trebuie instituite prompt, bine directionat si bineinteles nesovaielnic. In esenta, acestea sunt cazurile in care, inainte de orice alta decizie sau procedura medicala, trebuie evaluat nivelul degradarii functiilor vitale, trebuie prevenita prabusirea functionalitatii organelor de interes major, trebuie reinstaurata perceptia cognitiva si trebuie reechilibrata homeostazia umorala.
Exemple…
De foarte multe ori suntem tentati sa consideram ca fiind urgente doar acei pacienti care se prezinta la medic cu afectiuni locomotorii traumatice (fracturi, disjunctii, dezarticulari, luxatii), indiferent ca sunt provocate ca urmare a unor accidente rutiere, cazaturi, loviri sau lupte intre animale. E bine de stiut ca inainte de manevrele chirurgicale ce se impun sunt mai importante stabilizarea hidrodinamica a pacientului, contrabalansarea reactiilor specifice socului si asigurarea confortului interventional si al pacientului prin terapia durerii. In medicina umana durerea si analgezia fac obiectul ultimelor studii majore in ceea ce priveste abordarea pacientilor cu politraumatism. Consider ca in medicina veterinara sunt cu atat mai importante.
Mai mult, in cazul fracturilor inchise ce nu au alt efect in afara de impotenta functionala, asigurarea unui interval de timp (de cateva zile) intre momentul producerii si programarea interventiei chirurgicale este necesar pentru formarea si delimitarea trombusului in focarul de fractura.
Tot prin remediere chirurgicala si uneori poate cu un grad mai mare de urgenta decat cazurile ortopedice, sunt dilatatia – torsiunea gastrica, ruptura uterina sau a vezicii urinare, hemoragiile parenchimatoase, traumatismele craniene si ale cutiei toracice, hernia hiatala etc.
Mult mai importane uneori si mai complexe (poate nu la fel de spectaculoase) sunt cazurile ce intereseaza patologia bolilor interne, infectioase, toxicologice si neuro-endocrine. Un sindrom febril poate face ravagii mult mai mari decat o fractura helicoidala humerala de exemplu, in timp ce coma hiperglicemica diabetica sau sindromul hepato-encefalic pot reprezenta adevarate pietre de hotar pentru unii specialisti.
Etiologic analizand imi pare ca, din punct de vedere disciplinar, sindroamele toxicologice reprezinta intr-o majoritate covarsitoare stari de urgenta si sunt cu atat mai provocatoare cu cat de multe ori nu stim nici agentul toxic, nici doza, uneori nici calea de intoxicatie, iar in unele cazuri, desi se cunoaste agentul, aflam ca acesta nu are un antidot.
La fel de stimulant pentru procedura interventiilor de urgenta este intocmirea diagnosticului diferential, fiind pusi in fata deciziei unei terapii simptomatice sau in fata alegerii unui tratament directionat catre o etiologie infectioasa (virala sau bacteriana), toxicologica, endocrinmetabolica, chirurgical-traumatica sau topografica, organica etc.
Idealul…
Superlativele interventiilor de urgenta le gasesc, din nefericire, acolo unde, plecand de la sistemul educational pana la cel practic, se invata, se executa, se repeta, cu mijloace mult superioare noua, medicina de urgenta; si daca latura educationala nu se cade a fi comentata aici, din punct de vedere practic succesulunor cazuri mai sus mentionate sta intotdeauna in organizare.
In organizarea unei proceduri de urgenta se detaseaza doua componente majore: echipa de interventie si spatiul in care trebuie sa-si desfasoare activitatea.
Echipa, personalul specializat in cazuri de urgenta, trebuie sa aiba intotdeauna un lider, un medic pregatit pentru astfel de cazuri si care se confrunta permanent cu astfel de situatii. Acesta trebuie sa fie persoana ce poarta responsabilitatea intregii echipe, capabil sa ia decizii rapide, ferme, introspectiv si aplicat. De cealalta parte, pornind de la receptie, tehnicieni, asistenti si rezidenti, fiecare membru al echipei trebuie sa-si cunoasca cu precizie locul si actiunile in cadrul grupului stabilind o ierarhie si anumite rutine construite in timp.
Spatiul ce deserveste echipa, fara a mai fi nevoie de explicat cat de dotat trebuie sa fie si cu ce aparatura, trebuie sa respecte intotdeauna principiul ergonomicitatii, adica sa fie astfel structurat incat sa inlesneasa munca echipei si rapiditatea actiunilor.
Acesta este idealul.
Mijloace…
Lasand la o parte idealurile spre care tindem cu totii, e mai pragmatic de pus in aplicare ce ar trebui sa stim bine decat sa nu intervenim deloc sau uneori in exces.
Aici fac referire la faptul ca un organism supus unei agresiuni rapide și coplesitoare, de oricare natura, raspunde de cele mai multe ori prin mecanisme simple, la nivel biochimic, celular-energetic si umoral. Acestea sunt mecanismele numite fiziopatologice (disciplina controversata dar pe care o consider, alaturi de fiziologie, ca fiind baza unui bun medic internist). Termeni precum CID, pooling, sludge, soc, acidoza-alcaloza, ce ne-au haituit pe multi dintre noi pe bancile facultatii, fac parte din sindroamele generale de adaptare (SGA), din mecanismele patogenice principale si din reactivitatea patologica a organismului. Reactiile oscilante si sistemice postagresiune (ROPA si RSPA) au la baza principii ferme pe baza carora organismul ca sistem raspunde si
reactioneaza. Cunoscandu-le pe acestea putem aplica chiar si cu mijloacelenoastre anumite principii ale prcedurii de
urgenta.
“Leacul nu-i cu sacul”
Necunoasterea mijloacelor proprii si a principiilor fiziopatologiei face ca uneori protocolul terapeutic medicamentos aplicat sa se confunde cu Farmacopeea Romana editia a X-a, sau cel putin cu o agenda medicala de buzunar. Antivomitive, antiacide, antibiotice, antihemoragice (cel putin 3), antihistaminice, antiinflamatorii (atat steroidiene cat si nesteroidiene), antispastice etc., sunt asociate atat de des si de mult incat pare ca suntem mai mult “anti-“ decat “pro”.
Evaluare. Monitorizare. Reevaluare.Odata indepartata situatia de urgenta si stabilizat hemodinamic, acidobazic si energetic organismul, se trece la partea a doua a procedurii de urgenta si anume terapia intensiva.
Trebuie evaluat in acest punct al interventiilor statusul general postagresiune al organismului precum si eficienta terapeutica si dinamica functiilor. Evaluarea in timp presupune apoi o monitorizare continua a functiilor vitale, a proceselor biochimice si a constantelor hematologice, precum si interventia si ajustarea medicamentoasa conform cu fiecare schimbare.
Monitorizarea permanenta ce constata modificari in statusul fiziopatologic al organismului trebuie insotita de reevaluari, interpretari si interventii in consecinta.
Paradoxul civilizatiilor
Sunt convins ca in ciuda mijloacelor precare, rudimentare uneori, de interventie si de instituire a procedurii de urgenta, de multe ori rezultatele sunt cel putin comparabile ca grad de reusita cu ceea ce se intampla in societatile cu mult mai avansate, atat tehnologic cat si operational, in toate domeniile de activitate si in special in medicina veterinara. Cel putin personal consider ca, daca avem rezultate bune cu mijloace putine, putem depasi acest paradox si putem avea rezultate excelente printr-o educare continua, printr-un exercitiu temeinic si chiar, de ce nu, putem spera si la dotari si tehnologie mult mai avansate.
Urgentele medicale veterinare.
5 pasi pentru o viata sanatoasa pentru cainele sau pisica ta!
Dr. Ionut Alexandru Ciuperca, VetCenter Otopeni
Literatura anglo – saxona dedica zeci, chiar sute de tomuri unor termeni putin spectaculosi in special pentru noi, medicii veterinari. “Nursing” si “care” nu au nici pe departe rezonanta si faima chirurgiei ortopedice, a medicinii interne in 5 minute, a dermatologiei, endocrinologiei, neurologiei si hematologiei veterinare, toate discipline cu arii de interes mult mai largi decat banalele “Ingrijirea geriatrica”, “Cresterea puilor” sau “Cum sa asiguram o viata sanatoasa animalelor noastre”. “Maretia unei natiuni si progresul ei spiritual se recunosc in modul in care isi respecta animalele”. Parafrazandu-l pe Mahatma Ghandi dar mai ales pastrand proportiile, consider ca respectul reciproc si mai apoi, desi nu cred ca ar trebui stabilita o relatie de inferioritate, respectul fata de animale trebuie, in special in Romania, sa plece in primul rand de la medicul veterinar, adica de la noi. “We can judge the heart of a man by his treatment of animals”. Nu au spus-o Ettinger sau Slater, ci Immanuel Kant (cred, totusi, ca stie el de ce a spus-o, fara sa-i judecam afirmatia). Cum insa va invata un proprietar de animale, dedicat si iubitor in cele din urma, sa stie sa aiba grija intr-adevar de companionul lui, daca nu-l obligam noi, cei care pentru asta ne-am pregatit intreaga viata, deci daca nu-l obligam noi sa invete? Acum, ca sa revin cu picioarele pe pamant dupa ce am orbitat precum un porumbel voiajor printre filozofii iubitori de animale, inchei citatele semnaland un dicton – cliseu mult prea bine cunoscut: “sa previi e mult mai usor decat sa tratezi” (ca o paranteza, eu le spun tuturor proprietarilor de animalute ca sa previi e mult mai ieftin decat sa tratezi). Ca sa inchei firul logic catre, totusi, subiectul si concluzia celor scrise, pentru mine “nursing” si “care” se traduc, trecand mai degraba prin filtrele prevenirii unor afectiuni decat prin sita tratamentelor, in practica clinica obisnuita prin << educarea si formarea unei conduite obligatorii a proprietarilor de animale >>. Asadar, pentru mine, conduita unei vieti sanatoase a animalelor trebuie sa contina 5 pasi mici, simpli, dar obligatorii, iar eu trebuie sa dau raspunsurile proprietarilor la intrebarile: “de ce, cand si cum ….
Vaccinarea anuala.
… trebuie sa fac vaccinurile?” Lasand la o parte schemele de vaccinare din primul an, pe care cat de cat le cam respecta toata lumea, si neintrand in discutii de genul cand sa facem primul vaccin,in ce conditii si cat protejeaza anticorpii maternali circulanti din sangele puilor, multa lume uita de vaccinul anual si nu prea intelege de ce mai trebuie facut. De ce? Daca nu pentru ca am diagnosticat Carré, hepatita infectioasa si tuse de canisa (cu toate componentele ei virale si bacteriene) in orice an din viata cainilor, nemaivorbind de rinotraheita infectioasa si caliciviroza felinelor, ubicvitare, ajungand la leptospiroza careia ii sunt suficiente doar cateva conditii minime de climat (vezi vacante, iesiri la aer, padure, la pescuit sau vanatoare), deci daca nu sunt suficiente toate astea, macar pentru ca orice vaccin stimuleaza pana la urma, macar si nespecific, un organism viu!
Deparazitarea interna.
… trebuie sa fac deparazitarile interne?” si chiar varianta “de ce sa nu le fac doar o data pe an, inainte de vaccin?”. Ca sa nu stam sa explicam evidentul disconfort al unei parazitoze pentru un animal, modificarile digestive si metabolice induse, pentru a evita discutii academice despre taxonomie, gazde intermediare si cicluri biologice, putem doar sa sugeram ca trebuie facute de 3 – 4 ori pe an pentru a avea o familie sanatoasa, pentru a nu exista riscul unei infertilitati feminine si chiar sa evitam anumite stari alergice si anafilactoide, toate induse de micii viermisori din burtica cainelui sau a pisicii.
Deparazitatea externa.
… trebuie sa fac asa de des deparazitarile externe?” Ok!, aici e simplu pentru ca am ajuns ca pana si in decembrie si ianuarie sa avem zeci de pacienti diagnosticati cu babesioza si bartoneloza, fara sa mai vorbim de insidioasa si inaparenta dirofilarioza care de abia acum incepe sa faca ravagii pe la noi prin tara. Si acum toti ajung la vorba mea: oare ce e mai ieftin, o doza de dirofilariicid, ca stim toti cat de greu se obtine si cat de scumpa e, sau cate o pipeta spot-on pe luna? Si daca nici asta nu convinge, in mod sigur proprietarii vor tine minte daca le spun ca parazitii externi transmit boli extrem de grave si la oameni!
Hrana sanatoasa.
… trebuie sa hranesc animalul?” Aici apare mai degraba intrebarea “cum?”, precum si daca proprietarul are timp sa-i gateasca
o hrana echilibrata, completa si sanatoasa acasa, evitand, oare pentru cat timp mai trebuie mentionat, oasele, mezelurile, rantasurile, gulasurile, papricasurile, adica tot ce “se imprumuta” din vest, are sufixul “-as” si ne este si noua greu digerabil fara Metoclopramid si Triferment. Inca o lupta, majora din punctul meu de vedere, este aceea de a convinge proprietarul sa incerce sa nu mai cumpere mancare pentru animale din magazinele mari de retail, din supermarket-uri; adica, sa inceapa sa inteleaga ca nimic din ceea ce este mult, ieftin, colorat, fie el cat de palatabil, in forma de labute sau de oase, umed
sau uscat, deci nimic din magazinele nespecializate nu este bun. Eu le spun asa: sa-si inchipuie ca isi hranesc copiii, de 2 ori pe zi, timp de 15 ani numai cu conserve, pufuleti, cremwursti si fast-food!
Analize si consultatii anuale.
… trebuie sa fac analizele si consultatiile la doctor?”. Ca principiu general, dupa varsta de 6 – 7 ani trebuie facut macar un profil biochimic si hematologic in fiecare an, caci pana la urma, noi, oamenii, dupa 60 de ani, mergem lunar sa stam la cozi la medicul de
familie si la farmacie (desi aici intervine si o componenta sociala si de informare gerontologica pe care o practicam de la o varsta), deci hai sa-i oferim si animalutului nostru ocazia din cand in cand sa stea de vorba cu batranei de varsta lui despre durerile de sold, despre scapatul prin casa desi stapanul nu intelege acest lucru, despre urcatul mai greu pe fotoliu sau caderea dintilor in castroanele de mancare.
Daca am descretit macar o frunte si am produs un latrat sau mieunat mai fericit, ma declar multumit si astept reactii si pareri.