Intoxicația cu struguri sau stafide

Home/Uncategorized/Intoxicația cu struguri sau stafide

Intoxicația cu struguri sau stafide

Strugurii sau stafidele, fructele acestea despre care citim că au antioxidanți, ne păstrează tineri și sănătoși pot fi dușmanii animalelor noastre de companie!

Am avut un caz la cabinet a cărei poveste este despre struguri, era cam pe vremea asta când încep să se coacă strugurii, era vorba de un câine din rasa Beagle care a fost adus la cabinet pentru că nu mai urina. Analizele au arătat insuficiență renală și singura cauza care ar fi putut aduce acel câine în starea aceea s-a dovedit a fi consumul de struguri din propria curte. Curios e că în curtea aceea mai exista înca un cățel, tot rasa Beagle care chiar dacă a consumat struguri nu a manifestat nici o problemă de sănătate.

Pacientul nostru a fost salvat dar a rămas întrebarea ce anume îi face mai sensibili pe unii dintre pacienți la intoxicația cu struguri față de ceilalți?

Studiile confirmă că această problemă apare mai des la câini decât la pisici și că nu toți câinii care vor consuma struguri sau stafide vor avea probleme de sănătate.

Cantitatea de struguri consumată este de asemenea un factor important în apariția insuficienței renale, am găsit date că un câine de 8 kg a avut semne clinice de boală după ce a consumat 5 struguri. Informația este in engleză, nu îmi dau seama dacă se referă la chiorchine sau boabe de struguri (”5 grapes”). Neavând certitudine eu câinelui meu nu i-aș da struguri și cu atât mai mult stafide, care s-au dovedit a fi și mai toxice.

Există câteva date despre apariția insuficienței renale la pisici și dihori după consumul de struguri și stafide. Intoxicația nu a fost reprodusă experimental în laborator, deci nu avem date certe.

Mecanismul de intoxicare rămâne incert, iar leziunile primare apar la nivelul rinichilor. Câinii suferinzi dezvoltă insuficiență renală cu anurie (lipsa urinării) la 72 de ore de la ingestia de struguri sau stafide.

Cei mai mulți câini prezintă vomă și diaree la 6-12 ore de la ingestie. Alte semne clinice ce mai pot apărea sunt letargia, anorexia (lipsa poftei de mâncare, durere de stomac, moleșeală, deshidratare, polidipsie (consum de apă exagerat) și tremurături. Analiza biochimică a sângelui ne dă informații valoroase despre starea pacientului, analiza aceasta se lucrează în laboratorul cabinetului și avem rezultatul în 15 minute, pentru a putea acționa țintit asupra problemei. Când vine vorba de rinichi și lipsa urinării, ecografia abdominală ne oferă date importante, investigație pe care o facem la cabinet.

Diagnosticul se pune pe baza anamnezei (detalii despre pacient pe care le aflăm de la proprietar) și manifestările pacientului.

Tratamentul constă în inducerea vomei urmată de administrarea de cărbune activat. Se vor hidrata cu perfuzii și li se va monitoriza funcția renală, în cazul pacienților care nu mai produc urină vor primi tratament adecvat pentru a stimula producția de urină.

Pacienții anurici (nu urinează) au prognostic rezervat, pentru ei se recomandă dializa peritoneală (se face la noi în cabinet) sau hemodializa (se face doar la FMV București), chiar și așa nu există garanția salvării pacientului.

 

2019-08-24T08:36:52+00:00

Leave A Comment